Category Archives: Fără categorie

Monumentul ,, Marcus Ulpius Traianus”

Monumentul ,, Marcus Ulpius Traianus” este situat în marginea şoselei Creaca-Românaşi, la intrare în satul Jac.

Bustul împăratului Traian cu o înălţime de 80cm a fost realizat din piatră  în anul 2006 de către sculptorul Valentin Tănase şi aşezat pe un soclu din beton placat cu granit negru, marcând 1900 de ani de la sosirea romanilor la Porolissum.

Muzeul satului Borza

Muzeul satului Borza a fost înfiinţat în anul 2014 în locaţia şcolii din localitate prin strădania învăţătorului Ience Traian.

Muzeul conţine două secţiuni: o expoziţie de icoane pe sticlă realizate de către pictorul clujean de origine din Borza, Ioan Cozma şi o expoziţie etnografică cu piese strânse de-a lungul vremii de învăţătorul satului.

Piatra Vulpii

Piatra Vulpii reprezintă urmele unei fortăreţe militare din Evul Mediu timpuriu utilizată pentru supravegherea şi apărarea trecătorii ,, Poarta Meseşană”.

Obiectivul turistic se găseşte pe teritoriul satului Jac, în partea stângă a Văii Pomătului, pe culmea dealului Cămini.

Piatra Lată

Piatra Lată se găseşte în partea NE a satului Jac pe valea Lencii.

Obiectivul turistic este alcătuit dintr-un monolit înalt de aproximativ 25 de metri şi lat de 15 m.

Piatra lată prezintă interes turistic atât ca resursă peisagistică, cât şi istorică, aceasta fiind în perioada romană carieră de piatră utilizată în castrele romane pentru construirea diverselor artefacte.

Biserica rupestră Pemniţa Monului

Biserica rupestră Pemniţa Monului se găseşte la marginea cătunului Viile Jacului şi face parte din multele sihăstrii săteşti descoperite pe teritoriul ţării noastre, prezente încă din zorii creştinismului.

Aceasta are dimensiuni mici și este alcătuită din două încăperi boltite de 2×3 m, respectiv 1×3 m.

Intrarea se face printr-o deschizătură săpată în stâncă, la marginile căreia se văd și azi urmele unde erau fixați stâlpii de lemn de care probabil era prinsă ușa ce închidea peștera.

Cele două încăperi comunică între ele printr-o ușa și un gemuleț.

Peștera a fost realizată prin cioplirea în roca dealului, pereții fiind în totalitate însemnați de urmele uneltelor manuale cu care au fost săpate încăperile.

De asemenea, în pereții încăperilor sunt săpate mai multe nișe, care erau folosite fie pentru depozitarea unor materiale, fie pentru păstrarea candelelor ce iluminau încăperea.

Peștera este cunoscută printre localnici cu numele de “Pemnita Monului” și reprezintă probabil numele celui care a locuit aici cu mult timp în urmă, după datarea istoricilor aproximativ sec. VIII-IX d.Chr.

Denumirea peșterii s-a transmis pe cale orală din generație în generație în rândul locuitorilor satului Jac.

Aceste urme de locuire, împreună cu chiliile de pe dealul Cămin, atestă continuitatea populației pe acest teritoriu, pe care este așezat în prezent satul Jac și după ce armatele romane au părăsit zona castrului de la Porolissum prin retragerea aureliana.

De asemenea este atestată continuitatea credinței creștine pe aceste meleaguri pe care a prins rădăcini odată cu pătrunderea ei în rândul populației romane de pe dealul Pomet

Fosta cazarmă / moară din Românaşi

Fosta cazarmă / moară din Românaşi  a fost construită în secolul XIX de către familia Wass de taga, care a detinut-o în proprietate până în anul 1890, când a fost cumpărată de Edumal L. Thmeodor din Viena.

Acesta a vândut-o în anul 1898 baronului Gudenus de Weidhofer ad Taia.

În anul 1904 clădirea și-a schimbat din nou proprietarul, fiind cumpărată de evreul Carol Herman.

Următorul proprietar a fost tot un evreu, Por Mihai, care a deținut-o de-a lungul întregii perioade interbelice.

La fel ca alte imobile, clădirea, care funcționa ca moară, a fost naționalizată în iunie 1948 de către regimul comunist.

Clădirea se află pe partea dreaptă a văii Agrijului, pe a doua terasă.

Cladirea aflata intr-o stare avansata de degradare datorita faptului ca nu a fost folosita in ultimii ani, a fost extinsa in spate, in anii comunismului, cu doua corpuri de cladire parter care nu au nimic in comun cu valentele calitatii de monument aducind prejudicii estetice cladirii.

Casa muzeu ,, Radio Nostalgia”

Casa muzeu ,, Radio Nostalgia” se găseşte în localitatea Brusturi şi reprezintă o locaţie deschisă vizitatorilor în care inginerul Florian Ungur a adunat şi expus un impresionant fond muzeistic grupat pe mai multe secţiuni : manipulatoare Morse, publicistică radio, aparate de măsură şi control, heraldică radio şi o galerie a aparatelor de epocă.

Muzeul oferă posibilitatea practicării unu turism de informare şi cunoaştere, turiştii putând găsi aici informaţii despre istoria radioului sau să  fie iniţiaţi în tainele acestui sistem de comunicaţie.

Obiectivul turistic „ Grădina Zmeilor ”

Obiectivul turistic „ Grădina Zmeilor ” este o rezervaţie naturală de tip geologic şi peisagistic, care se găseşte în partea vestică a satului Gâlgău Almaşului, comuna Bălan.

„Grădina Zmeilor ” cuprinde un ansamblu haotic de stânci, cu forme interesante dispuse la baza abruptului din partea sud – estică a Dealului „ Dumbrava ”, care au apărut în acel loc în urma unor procese geomorfologice prin care s-au declanşat alunecări şi prăbuşiri ale pachetelor de gresii şi microconglomerate, peste un strat de argile roşii.

Relieful de la Gâlgău Almaşului este reprezentat de coloane în poziţie verticală sub forma unor turnuri, ciuperci, ace, degete prismatice şi blocuri haotice.

Ciudăţenia microformelor de relief evidenţiază şi sugerează asemănarea cu personajele împietrite din lumea basmelor, ceea ce explică motivul pentru care localnicii au dat acestor stânci nume legendare :

  • Zmeul şi zmeoaica,
  • Fata cătănii,
  • Moşul,
  • Acul Cleopatrei,
  • Căpitanul şi soldaţii,
  • Eva, etc.

Castrul roman Certiae, Brusturi – Romita

Castrul roman Certiae, Brusturi – Romita se găseşte pe malul drept al Râului Agrij , la o distanţă de aproximativ 300 m de ultimele case din satul Brusturi.

Castrul constituie o fortăreaţă de apărare romană, aşezată la cotitura drumului imperial ce făcea legătura între Porolissum şi Napoca, şi avea rolul de a controla accesul barbarilor dinspre Nord pe Valea Agrijului şi de asemenea de a supraveghea Drumul Imperial care ducea la Porolissum.

Râul Agrij

Râul Agrij este un afluent al Someşului, izvorăşte din regiunea înaltă a Munţilor Meseş şi străbate până la vărsare mai multe comune pe o distanţă de 48 km.

În zona comunei creaca râul înregistrează un debit mediu multianual de 1.14 Mc/s, şi oferă turiştilor un cadru natural deosebit favorabil plimbărilor în natură sau pescuitului.

În apele lui se găsesc specii de peşte precum: clean, scobar, morunas, caras, oblete, mreana, babuşca, biban.