Category Archives: Fără categorie

Turnul de mină din Lupoaia

Turnul de mină din Lupoaia este construit din cărămidă, având o înălţime de aproximativ 80 m, fiind cea mai vizibilă mărturie a existenţei în prima jumătate a sec. XX în această zonă a unei exploatări miniere.

Turnul atrage atenţia turiştilor prin nota contrastivă în peisaj, dată de silueta şi înălţimea sa, pe fondul culmii împădurite a satului Lupoaia.

Porolissum

Porolissum a fost un oraş roman din Dacia. Stabilit ca tabără militară în anul 106 d.C., în timpul războaielor daco-romane ale lui Traian, oraşul s-a dezvoltat repede prin intermediul comerţului cu băştinaşii daci, şi a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis în 124 d.C. Situl este unul dintre cele mai mari şi mai bine păstrate din România. Se găseşte pe Măgura Pomăt de pe teritoriul satului Jac, respectiv a comunei Creaca, judeţul Sălaj.

În anul 106 d.C., la începutul celui de-al doilea război împotriva dacilor, împăratul roman Traian a înfiinţat un punct fortificat pe locul oraşului, pentru a apăra principalul loc de trecere prin Munţii Carpaţi. Fortul, costruit iniţial din lemn pe fundaţii de piatră, găzduia circa 5.000 de soldaţi din trupele auxiliare, transferaţi din Spania, Galia şi Britania.

Chiar dacă numele Porolissum pare a avea o origine dacă, arheologii încă nu au descoperit dovezi ale vreunei aşezări dace care să fi precedat fortul roman. În deceniile următoare, fortul a fost mărit şi reconstruit în piatră (poate în timpul domniei lui Marcus Aurelius), şi o aşezare civilă s-a dezvoltat în jurul centrului militar.

Când Hadrian a creat noua provincie Dacia Porolissensis (denumită astfel după oraşul deja relativ mare) în 124 d.C., Porolissum a devenit centrul administrativ al acesteia. Sub împăratul Septimius Severus, oraşul a primit statut de municipium, permiţându-le conducătorilor şi negustorilor săi să lucreze în mod independent. Deşi romanii s-au retras din Dacia în 271 d.C. sub Aurelian, iar oraşul a fost abandonat de către fondatorii săi, dovezile arheologice indică că a rămas locuit timp de mai multe secole după această dată.

Deşi oraşul a fost fondat ca un centru militar în mijlocul unui război, se pare că garnizoana de la Porolissum a coexistat paşnic împreună cu vecinii lor daci – pe dealurile înconjurătoare, arheologii au descoperit mai multe sate dace care aparent au fost înfiinţate după oraşul Porolissum. Există de asemenea inscripţii menţionând persoane oficiale cu nume daco-romane, indicând o cooperare strânsă la nivel politic.

Arheologii români au început săpăturile la începutul anilor 1970. Excavaţiile, încă în desfăşurare, au dus la descoperirea rămăşiţelor, atât ale instalaţiilor militare cât şi ale oraşului civil, între ele băi publice, un templu închinat lui Liber Pater, un amfiteatru şi case de locuit. Una dintre porţile zidului de piatră al fortului a fost reconstruită. Eforturile sunt concentrate acum pe excavarea forumului oraşului.

 

TRASEE TURISTICE

Creaca sat Jac – Dealurile Mesesului – Dl. Magura Stanii (716m alt) – Biserica din lemn „Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1756

Trasee spre Muntii Meses

– spre V – satul Viile Jacului – Muntii Meses – Magura Stanii (716m alt)

Creaca sat Prodanesti – Dealurile Mesesului/raul Agrij – Biserica din lemn „Sf. Gheorghe” 1730

Creaca sat Brusturi – Dealurile Mesesului – Dl. Magura Stanii/raul Agrij – Biserica din lemn „Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1701

Creaca sat Brebi – Dealurile Mesesului – Dl. Dumbrava/raul Creaca – Biserica din lemn „Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1759, prelucrare artistica a lemnului

Creaca – comuna – Dealurile Mesesului – Magura Moigrad (514m alt)/raul Agrij la confluenta cu raul Ortelec – Biserica din lemn „Sf. Nicolae” 1710

Trasee turistice spre Muntii Meses

–      spre V – Magura Moigrad (514m alt)

 

MUZEE – in comuna Creaca exista un muzeu numit ,,Muzeul Ţăranului Român ,,care este situat in centrul comunei Creaca, in sat Creaca.Aici turistii pot vedea porturile populare , vesele din ceramica , specifice acestei zonei precum si pictura pe sticla, cuverturi tesute din lana, şterguri ţesute cânepă şi in cu broderii specifice zonei.

Tot odata in casele multor localnici care nu au fost modernizate se păstrează traditia din bătrâni :

– pe pereti sunt expuse sterguri (tesute din in si canepa ) si farfurii de ceramica pictate cu motive traditionale salajene . Acete mitive se regasesc si pe acele sterguri precum si pe cuverturile denumite de localnici ,, lipideuri,, si pe peretare ,aceste au fost tesute de bunicile noastre cu ajutorul unor masini specifice denumite ,, razboaie,,

Scurt istoric a orasului roman Porolisum

Porolissum a fost un oraş roman din Dacia. Stabilit ca tabără militară în anul 106 d.C., în timpul războaielor daco-romane ale lui Traian, oraşul s-a dezvoltat repede prin intermediul comerţului cu băştinaşii daci, şi a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis în 124 d.C. Situl este unul dintre cele mai mari şi mai bine păstrate din România. Se găseşte pe Măgura Pomăt de pe teritoriul satului Jac, respectiv a comunei Creaca, judeţul Sălaj.

In anul 106 d.C., la începutul celui de-al doilea război împotriva dacilor, împăratul roman Traian a înfiinţat un punct fortificat pe locul oraşului, pentru a apăra principalul loc de trecere prin Munţii Carpaţi. Fortul, costruit iniţial din lemn pe fundaţii de piatră, găzduia circa 5.000 de soldaţi din trupele auxiliare, transferaţi din Spania, Galia şi Britania.

Chiar dacă numele Porolissum pare a avea o origine dacă, arheologii încă nu au descoperit dovezi ale vreunei aşezări dace care să fi precedat fortul roman. În deceniile următoare, fortul a fost mărit şi reconstruit în piatră (poate în timpul domniei lui Marcus Aurelius), şi o aşezare civilă s-a dezvoltat în jurul centrului militar. Când Hadrian a creat noua provincie Dacia Porolissensis (denumită astfel după oraşul deja relativ mare) în 124 d.C., Porolissum a devenit centrul administrativ al acesteia.

Sub împăratul Septimius Severus, oraşul a primit statut de municipium, permiţându-le conducătorilor şi negustorilor săi să lucreze în mod independent. Deşi romanii s-au retras din Dacia în 271 d.C. sub Aurelian, iar oraşul a fost abandonat de către fondatorii săi, dovezile arheologice indică că a rămas locuit timp de mai multe secole după această dată.

Deşi oraşul a fost fondat ca un centru militar în mijlocul unui război, se pare că garnizoana de la Porolissum a coexistat paşnic împreună cu vecinii lor daci – pe dealurile înconjurătoare, arheologii au descoperit mai multe sate dace care aparent au fost înfiinţate după oraşul Porolissum. Există de asemenea inscripţii menţionând persoane oficiale cu nume daco-romane, indicând o cooperare strânsă la nivel politic.

Arheologii români au început săpăturile la începutul anilor 1970. Excavaţiile, încă în desfăşurare, au dus la descoperirea rămăşiţelor, atât ale instalaţiilor militare cât şi ale oraşului civil, între ele băi publice, un templu închinat lui Liber Pater, un amfiteatru şi case de locuit. Una dintre porţile zidului de piatră al fortului a fost reconstruită. Eforturile sunt concentrate acum pe excavarea forumului oraşului.

Istoria

Comuna cu cele 9 asezari pe care le are in componenta sunt atestate documentar din secolele XIV-XVI, cu exceptia catunului Viile Jacului, atestat in secolul al XX-lea. Prima atestare documentara a localitatii Creaca dateaza din anul 1385, cand apare sub numele Kerykapatak. In cursul anilor apare sub diverse denumiri, astfel: 1475 – Karika, 1543 – Kadika, 1733 Kraka, 1854 – Craca, Karika.Biserica de lemn din Creaca

Dupa cum se arata in Monografia Salajului (1908) de D.Stoica si I.P.Lazar, in secolul XVI, aici era granite Ardealului si avea doua porti unde trecatorii plateau vama. Locuitorii erau taietori de lemne si agricultori. In 1682 locuitorii au fost siliti sa se stramute pe locul numit Valea Pietrii sau Satul Bătrân, loc unde au stat cca. 80 de ani. In 1908 erau 138 de case cu 582 locuitori, avand o biserica de lemn construita in anul 1710 si o scoala confesionala cu invatator calificat.

Celelalte sate ale comunei apar prima data in documentele vremii dupa cum urmează: Creaca – Karikapatak (1475), Borza – Borzova (1469), Brebi – Beryda (1365), Brusturi – Ujfalu (1585), Ciglean – Cheglyen (1545), Jac – Sakfalva (1499), Lupoaia – Farkasmezew (1499), Prodanesti – Predwaflwa (1499) si Viile Jacului – cătun al satului Jac – 1956.

Desi localitătile au fost atestate documentar in anii amintiti mai sus, o serie de urme arheologice descoperite in aceste zone atesta existenta comunitătilor umane inca din vremuri străvechi. Prezenta castrelor romane de la Brebi si Brusturi, a cimitirului roman al Porolissumului, aflat in hotarul Jacului, fac să intărească cele afirmate mai sus.

Continuitatea comunitătilor umane pe aceste locuri dupa retragerea aureliana din Dacia este confirmată prin existenta la Jac, in locul numit Pe Cămin, a unei capele sau bazilici cu chili săpate in pămant si care datează din secolul VIII-IX. Schita Amfiteatrului de la PorolissumAici s-au gasit primele inscriptii crestate din zona comunei Creaca.

Urmele unor vechi mănăstiri isi mai prelungesc prezenta in domeniul toponimiei la Brebi. In anul 1781 iconostasul fostei mănăstiri a basilitanilor a fost adus la biserica de lemn a satului.

Prezenta pe teritoriul comunei a numeroase lăcasuri de cult vechi, descoperirea prin aceste zone a unor vestigii paleocrestine, toate acestea ne demonstrează că populatia de aici a trecut la crestinism incă in cele mai vechi timpuri.

Economie

Principala ramura economica a comunei Creaca este agricultura.

Fondul funciar este de 7416 ha, fiind compus din: 3541 ha – terenuri agricole, 1581 ha paduri, 115 ha – terenuri ocupate de ape, 375 ha – sosele, drumuri, 138 ha – terenuri ocupate de constructii si 1666 ha – alte terenuri. Suprafata agricola de 3541 ha este repartizata dupa folosinta astfel: 1883 ha – pasuni, 291 ha – fanete, 13 ha – vii si 16 ha – livezi.

Principalele culturi agricole sunt de: grau, porumb, cartofi si legume.

Ca resurse naturale ce se gasesc pe teritoriul comunei pot fi amintite:

-lignit in zona satului Lupoaia (mina fiind actualmente inchisa);

-calcare in zona satului Prodanesti;

-nisipuri cuartoase si caolinoase la Borza si Lupoaia.

Activitatile de tip industrial care se desfasoara pe teritoriul comunei sunt: exploatarea calcarului in cariera Prodanesti, o moara de piatra la Lupoaia si o presa de ulei.

Dupa anul 1998 s-a dezvoltat mult in comuna sectorul comercial care deserveste satele comunei si cel al serviciilor care consta in reparatii auto, tamplarie, zidarie etc.

In satul Brebi functioneaza o mica intreprindere care fabrica tigle si boltari din ciment si care a fost partial finantat cu fonduri PHARE.

Invatamant

In comuna Creaca functioneaza institutii educationale prescolare, primare si gimnaziale.

Invatamantul prescolar se desfasoara intr-un numar de 8 gradinite, unde sunt inscrisi un numar de 42 copii.

Invatamantul primar se desfasoara in 5 scoli situate in satele Borza, Ciglean, Brebi, Lupoaia si Brusturi, iar cel general in cele doua scoli din satele Creaca si Jac. In anul scolar 2001-2002 erau inscrisi aici un numar de 274 elevi, din care 147 urmau cursurile claselor I-IV si 127 elevi cele ale claselor V-VIII.

In present cele doua scoli au un numar de 42 copii inscrisi in invatamantul prescolar, 72 elevi in cel primar si 99 in cel gimnazial. Predarea in aceste scoli se face in limba romana.

Pentru mai multe detalii va rugam vizitati site-ul scolii gimnaziale „Marcus Aurelius” Creaca.

Sanatate

In comuna exista un dispensar medical deservit de un medic de familie, care este sprijinit in activitatea pe care o desfasoara de doua cadre medicale cu studii medii.

 

Numar de telefon: 0260.646592

Proiecte

  1. Prin PNDI – proiectul ,, Modernizare si reabilitare drumuri comunale in comuna Creaca, judetul Salaj” – 12 km

Valoarea totala a investitiei este de :

-7,886.707 mii lei

-1,854.692 mii euro

– Valorile includ TVA

– Proiect depus , avizat favorabil, in licitatie

  1. Prin OG 7/ 2006 – proiectul ,,Extindere si alimentare cu apa in comuna Creaca, judetul Salaj”

Valoarea totala a investitiei este de

– 3.988.148,14 lei din care C+M 2.698.778,92 lei

– 949.988,84 euro din care C+M 640.713,40 euro

– in executie 85%

– Mentiune : Lucrare inceputa in anul 2007 iar suma necesara pentru finalizare lucrarii este de 640 mii lei

-Valorile includ TVA

  1. Prin PNDI – proiectul ,, Extindere de apa in comuna Creaca, judetul Salaj”

Valoarea totala a investitiei este de

– 482.989 lei din care C+M 229.160 lei

– 113.099 euro din care C+M 70.053 euro

– Valorile includ TVA

– Depus si avizat favorabil

  1. Prin H.G. nr. 577/1997 – ,, Asfaltare in localitatea Borza, comuna Creaca, judetul Salaj’’

Valoarea totala a investitiei este de 107938 Euro

– in executie 10 %

  1. Prin PNDI – ,, Reabilitare si modernizare Camin Cultural in comuna Creaca, judetul Salaj’’- depus si avizat favorabil

Valoarea totala a investitiei este de – 65550 mii Euro

  1. Prin AFM + PNDI ,, Canalizare menajera in comuna Creaca, judetul Salaj’’ – depus

Valoarea totala a investitiei este de 1321762 mii euro

  1. Prin AFM – ,,Infiintare parc de joaca pentru copii in localitatea Jac, comuna, Creaca, judetul Salaj’’ – proiect finalizat in 2011

Valoarea totala a investitiei este de 101740 mii euro

  1. Proiecte finantate din alte surse

– ,,Reabilitare dispensar Uman, comuna Creaca, judetul Salaj’’- finalizat in 2010

Valoarea totala a investitiei 116770 euro

– ,,Reabilitare punte pietonala in localitatea Brusturi, comuna Creaca, judetul Salaj’’- finalizat in 2010

Valoarea totala a investitiei 4403 euro

  1. pe Masura 313 – ,,Infiintarea unui centru de informare turistica in comuna Creaca, judetul Salaj,,

Valoarea totala a investitiei 200000 mii euro

 

  1. Prin PNDR (Programul National de Dezvoltare Rurala) masura 322 submasura d- ,, Investitii privind lucrarile de refacere si modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundatii in anul 2010 pentru proiectul ,, Refacere si modernizare a infrastructurii rutiere afectate de inundatii in anul 2010, in comuna Creaca, judetul Salaj,, – proiect depus si avizat favorabil pe o suprafata de 9 km.

Valoarea totala a investitie –

Alte realizari

–           Constituirea Asociatiei crescatorilor de animale in satele BREBI si JAC

–           Modernizarea si dotarea unei sali de fitnes in incita scolii gimnaziale Marcus Aurelis din Creaca

–           Restaurarea bisericii monument istoric ,, Sf Arhangheli Mihail si Gavril din sat JAC – proiect depus la ministerul culturii si la ambasada Sua

–           Restaurarea bisericii monumet istoric ,, Sf Arhangheli Mihail si Gavril din sat Brusturi – proiect depus si avizat favorabil

Şcoala gimnazială „Marcus Aurelius”

Şcoala gimnazială „Marcus Aurelius” Creaca are o îndelungată tradiţie culturală în sprijinirea şi ridicarea comunităţii locale,prin  scoala veche, iar mai apoi prin actualele corpuri de clădire.  În tot acest interval şcoala a crescut şi educat zeci de generaţii care-i poartă renumele în ţară şi străinătate.

Mediul şcolar de provenienţă al elevilor noştrii este asigurat de satele din jur şi populaţia şcolară locală, în acest sens neexistând personae în stare de abandon sau neşcolarizate decat foarte rar. De curand se  încearcă oferirea unui management educaţional axat pe nevoile reale ale comunităţii şi recuperarea relaţiilor cu comunitatea şi a tradiţiilor locale.

Cu o suprafata de 74,16 km2, comuna Creaca este situata in zona de contact dintre Muntii Mesesului, Dealul Dumbrava si Depresiunea Almas-Agrij. Dealul Dumbrava este puntea de legatura dintre culmea Mesesului si horstul cristalin al Ticaului, valea Ortelecului fiind cea care desparte cele doua unitati. Comuna Creaca este alcatuita din 9 sate: Creaca – sat resedinta de comuna situat la o distanta de 17 km fata de municipiul Zalau, Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Jac, Lupoaia, Prodanesti si Viile Jacului.

Intreaga comuna, prin pozitia sa privilegiata, a constituit o zona majora de interes strategic, fapt consemnat de nenumarate ori in istorie. Legaturile stranse cu orasul roman Porolissum, prezenta cimitirului roman de la Jac, castrul roman de la Brusturi, turnurile romane de la Brebi, atestarea crestinismului inca din secolul VIII – d. Cr. ( chilie crestina la Jac), functia de vama, sunt cateva elemente care confirma importanta asezarilor comunei Creaca de-a lungul istoriei. Atestarile documentare ale localitatilor comunei sunt consemnate intre secolele XIV-XVI, exceptie facand localitatea Viile Jacului. Creaca a fost mentionata pentru prima data in anul 1385 sub denumirea de Kerikapatak, Borza la 1469, Brebi la 1385, Brusturi la 1585, Ciglean la 1545, Jac la 1499, Lupoaia la 1469, Prodanesti la 1475 si Viile Jacului la 1956.

Populatia comunei a cunoscut de-a lungul timpului fluctuatii importante privind numarul locuitorilor si a suferit modificari importante in structurile sale, fenomene strans legate de evolutia istorica si economica a zonei. La ultimul recensamant populatia numara 3046 de locuitori, din care 97,83% romani, 0,06% maghiari, 2,06% rromi si 0,09% alte nationalitati.

Desi dispune de bogate resurse ale subsolului – carbune la Lupoaia, nisipuri cuartoase la Borza si Lupoaia, calcare aflate in exploatare la Prodanesti, agricultura este principala ramura a economiei comunei. In ultimii 15 ani s-a inregistrat o revigorare a sectorului tertiar si a micii industrii.

Posedand un fond turistic natural si antropic de exceptie, comuna Creaca beneficiaza de un aflux destul de mare de turisti, fie pentru vizitarea obiectivelor turistice locale, dar mai ales in tranzit spre Jibou si Zalau. Printre cele mai importante obiective turistice ce merita a fi incluse in programul oricarui turist care viziteaza aceasta zona, se pot enumera Dealul Dumbrava cu formele sale exocarstice, de pe a carui culme se pot admira peisaje foarte frumoase, si nu in ultimul rand bisericile de lemn, monumente istorice si de arhitectura, din Borza („Sfintii Arhangheli” – 1758 ), Brebi („Sfintii Arhangheli” – 1759 ), Brusturi („Sfintii Arhangheli” – 1701 ), Creaca („Sfantul Nicolaie” – 1710 ), Prodanesti („Sfantul Gheorghe” – 1650 ) si Jac („Sfintii Arhangheli” – 1759 ). De aceasta comuna se leaga numele marelui geograf Ion Mac, profesor al Universitatii Babes – Bolyai din Cluj-Napoca, personalitate marcanta a scolii romanesti de geomorfologie, cu rezultate recunoscute atat in tara cat si in strainatate. A pus bazele Colegiului Universitar de Cadastru si Cartografie de la Zalau, aducand vechiul targ al Zalaului in randul oraselor universitare.

Panorama satele Jac şi Brusturi

Panorama satele Jac şi Brusturi prezintă în lungime Valea Pomătului, o zonă geografică bogată în resurse istorice şi cu  un  cadru geografic favorabil practicării turismului.